MCPD & Industria 4.0: 10 direcții de transformare

 27/09/2019
By Dr. Alin Posteucă

Overall Equipment Effectiveness (OEE) și Overall Line Effectiveness (OLE)

MCPD & Industry 4.0: 10 directii de transformare

După cum se știe deja, cheia planificării zilnice a activităților prin Takt Time necesită alinierea tuturor proceselor în mod corespunzător, în special procesul bottleneck, pentru a asigura obiectivele de eficacitate și eficiență.

Îndeplinirea la timp a întregului volum de producție planificată pentru a încerca să se îndeplinească costurile planificate necesită o planificare și un control al OEE și/ sau OLE pentru a reduce și/ sau a elimina nivelul pierderilor – losses & waste – și al costurilor aferente pierderilor – losses & waste – CLW (conform paradigmei MCPD). În ultima perioadă, problema utilizării capacității devine din ce în ce mai presantă.

a) MCPD: Scenariile OEE și OLE și impactul costurilor

Adesea, există trei situații în companii sau anumite segmente de mașini și instalații în companii:

  1. companii care s-au „trezit peste noapte” cu o supracapacitate care determină o tendință de costuri unitare inacceptabile;
  2. companii care au nevoie de noi capacități pentru a răspunde cerințelor clienților și care au costuri indirecte ce sunt din ce în ce mai greu de controlat; și
  3. companii care au vânzări în scădere, o lipsă din ce în ce mai mare de capacitate reală disponibilă și au costuri unitare mari și incontrolabile.

Prin urmare, companiile au nevoie de o abordare științifică pentru îmbunătățirea costurilor, indiferent de scăderea sau creșterea vânzărilor – MCPD face acest lucru.

b) OEE și OLE: Abordare rapidă

Măsurarea stării actuale a eficacității mașinilor și instalațiilor, cu ajutorul OEE, pentru a planifica științific îmbunătățirile și pentru a realiza ulterior proiecte de îmbunătățire eficace și eficiente a echipamentelor în sincronizare completă cu cycle time real și cu takt time maxim este traseul ales de multe companii pentru a aborda atât problemele interne, cât și pe cele externe, dar mai ales la nivel de profit țintă.

Unele companii trebuie să crească eficacitatea OLE pentru a realiza sincronizarea între echipamentele liniei de asamblare. Pentru a putea determina OLE, takt time pentru procesele selectate trebuie să fie același. Calculul OLE se poate face ca o înmulțire sau ca o medie a indicatorilor OEE din procesele selectate. Este important să se păstreze metoda de calcul pentru a avea comparabilitatea datelor în timp.

c) Provocările OEE și OLE

Provocările OEE sunt:

  • standard cycle time și real cycle time pot fi diferite de la un produs la altul sau un echipament;
  • integrarea unui proces cu altul este importantă pentru a maximiza overall effectiveness a total product line decât concentrarea pe un singur echipament;
  • controlul unui singur echipament poate fi insuficient, deoarece nu este singur în fabrică.

Provocările OLE sunt:

  • o fabrică poate avea mai multe linii de producție care trebuie să răspundă diferitelor necesități ale pieței;
  • unul sau mai multe produse pot fi realizate pe o linie într-o anumită perioadă, iar Takt Time poate varia;
  • standard time cycle și real time cycle pot fi diferite de la un produs la altul pentru diferite procese ale liniei;
  • produsul se deplasează secvențial prin mai multe stații de lucru (procese), începând cu furnizarea de materie primă (procesul 1) și terminând cu produsul finit pentru a fi trimis clientului (eventual ambalat) – devine dificil de localizat exact non-eficacitatea.

d) MCPD și OEE & OLE

Pentru a răspunde acestor provocări, îmbunătățirile trebuie să fie alese cu atenție și să fie puse în aplicare pe deplin și la timp. Pentru aceasta, multe companii folosesc deja sistemul MCPD pentru a direcționa continuu și științific îmbunătățirea costurilor, prin stabilirea de ținte și mijloace pentru costul critic al pierderilor – losses & waste (CCLW). MCPD utilizează 14 tipuri principale de costuri ale pierderilor – losses & waste (CLW).

e) MCPD & Industria 4.0: 10 direcții de transformare

După cum se știe, Industria 4.0 este condusă de:

  • digitalizarea și integrarea lanțurilor de valori verticale și orizontale (așteptarea principală: reducere lead time de aprovizionare);
  • digitalizarea ofertelor de produse și servicii (așteptarea principală: reducere lead time de producție);
  • modele de afaceri digitale și accesul digital al clienților (așteptarea principală: reducere lead time de livrare).

Abordarea OEE și OLE prin Industria 4.0 cu ajutorul MCPD urmărește în principal sincronizarea lead time de aprovizionare cu lead time de producție și sincronizarea suplimentară cu lead time de livrare. Obiectivul este de a avea o productivitate maximă, respectiv un Total Lead Time minim.

Prin urmare, cele 10 direcții de transformare propuse în acest articol sunt:

  1. sincronizarea timpului de manevrare a materialelor (de ex. traseul trenului) cu takt time de producție, implicit cu standard time cycle al echipamentului/ liniei, folosind dispozitive mobile, tehnologii de detectare a locației, interfețe avansate om-mașină, senzori inteligenți, algoritmi avansați; totul se bazează pe determinarea continuă a costului pierderilor logistice interne, a costului pierderilor de echipamente, a costului pierderilor de echipamente noi, a costului pierderilor de dezvoltare a produselor noi, a costului pierderilor cu munca umană și alegerea celor mai eficace și eficiente proiecte Kaizen și Kaikaku pentru a atinge țintele de reducere a costurilor de producție (MCI) și a obiectivului anual și multianual;
  2. conexiunea continuă dintre nivelul WIP și mixul de producție pentru a minimiza valoarea WIP astfel încât între procese să nu fie decât un singur produs, pentru a planifica așa cum trebuie setup-ul, pentru a respecta nivelul minim și maxim al stocurilor etc.; folosind tehnologii de detectare a locației, interfețe avansate om-mașină, senzori inteligenți etc.; toate bazate pe determinarea continuă a costului pierderilor de materiale/ materiale auxiliare, costul pierderilor cu echipamentele, costul pierderilor cu munca umană și alegerea celor mai eficace și eficiente proiecte Kaizen și Kaikaku pentru a atinge țintele de reducere a costurilor de producție (MCI) și a obiectivului anual și multianual;
  3. conexiunea continuă dintre nivelul WIP și cycle time al procesului bottleneck și Takt Time maxim pentru a lua în considerare constrângerile de producție; pentru a ști WIP necesar în orice moment, pentru ergonomie, pentru a reduce om*oră etc.; folosind tehnologii de detectare a locației, interfețe avansate om-mașină, senzori inteligenți, platforme Internet of Things (IoT), algoritmi avansați; toate bazate pe determinarea continuă a costului pierderilor de logistică internă, costul pierderilor – WIP din set-up; costul pierderilor – WIP din transfer, costul pierderilor – inventarul materiilor prime; costul pierderilor – inventarul produselor finite, costul pierderilor de energie, costul pierderilor – inventarul componentelor și costul pierderilor – inventarul ambalajelor și alegerea celor mai eficace și eficiente proiecte Kaizen pentru realizarea țintelor de îmbunătățire a costurilor de producție (MCI) și a obiectivului anual și multianual;
  4. pentru consolidarea controlului continuu, concomitent și a feedback-ului pentru nivelul minim și maxim al stocurilor standard din apropierea liniei/ echipamentelor pentru a reduce valoarea stocurilor și pentru a reduce efectele schimbărilor în planificarea producției; utilizarea cloud computing, dispozitive mobile, tehnologii de detectare a locației, senzori inteligenți, algoritmi avansați; totul se bazează pe determinarea continuă a costului pierderilor – WIP din apropierea liniei/ echipamentului, costul pierderilor cu echipamentele, costul pierderilor cu munca umană, costul pierderilor de materiale/ materiale auxiliare, costul pierderilor logistice interne, costul pierderilor de energie și alegerea celor mai eficace și eficiente proiecte Kaizen, Kaikaku și Methods Design Concept (MDC) pentru realizarea țintelor de îmbunătățire a costurilor de producție (MCI) și a obiectivului anual și multianual;
  5. reducerea numărului de operații necesare în procese pentru dimensionarea posibilă a numărului de persoane și pentru încadrarea operațiunilor în takt time și pentru a minimiza operațiunile fără valoare și a le minimiza/ elimina; folosind cloud computing, dispozitive mobile, tehnologii de detectare a locației, interfețe avansate om-mașină, senzori inteligenți, algoritmi avansați; totul se bazează pe determinarea continuă a costurilor pierderilor – losses & waste – cu muncă umană, a costurilor pierderilor cu echipamentele, a costurilor pierderilor de energie și a alegerii celor mai eficace și eficiente proiecte Kaizen și Kaikaku pentru realizarea țintelor de îmbunătățire a costurilor de fabricație (MCI) și a obiectivului anual și multianual;
  6. reproiectarea inovatoare și creativă a metodei de lucru a echipamentelor/ roboților pentru a crește performanța și utilizarea fără investiții semnificative; folosind interfețe avansate om-mașină, senzori inteligenți, totul bazat pe determinarea continuă a costului pierderilor cu echipamentele, a costurilor pierderilor cu munca umană, a costurilor pierderilor de energie și a alegerii celor mai eficace și eficiente proiecte  Kaizen, Kaikaku și, în special, Methods Design Concept (MDC) pentru realizarea țintelor de îmbunătățire a costurilor de producție (MCI) și a obiectivului anual și multianual;
  7. sincronizarea echipamentelor și/ sau a liniilor la takt time prin balansarea echipamentului/ liniei pentru a efectua operațiuni de echilibrare între ele, pentru procesele de echilibrare între ele, pentru a echilibra takt time al echipamentului/ liniei cu timpul de livrare al echipamentului/ liniei; pentru echilibrarea takt time al echipamentului/ liniei cu solicitarea următorului client; folosind dispozitive mobile, tehnologii de detectare a locației, interfețe avansate om-mașină, senzori inteligenți, algoritmi avansați, cloud computing, platforme Internet of Things (IoT); toate bazate pe determinarea continuă a costurilor pierderilor cu echipamentele, a costul pierderilor cu echipamentele noi, a costului pierderilor cu dezvoltarea de noi produse, a costului pierderilor cu muncă umană, a costului pierderilor logistice interne și alegerea celor mai eficace și eficiente proiecte Kaizen pentru atingerea țintelor de îmbunătățire a costurilor de producție (MCI) și a obiectivului anual și multianual;
  8. gestionarea procesului bottleneck pentru controlul calității pentru a reduce și/ sau elimina constrângerile de asigurare a calității; folosind dispozitive mobile, tehnologii de detectare a locației, interfețe avansate om-mașină, senzori inteligenți, algoritmi avansați; totul se bazează pe determinarea continuă a costului pierderilor cu echipamentele, a costului pierderilor cu echipamentele noi, a costului pierderilor cu dezvoltarea de noi produse, a costului pierderilor cu munca umană, a costului pierderilor de materiale/ materiale auxiliare, a costului pierderilor de materiale de întreținere, a costului pierderilor de energie, și alegerea celor mai eficace și eficiente proiecte Kaizen pentru atingerea țintelor de îmbunătățire a costurilor de producție (MCI) și a obiectivului anual și multianual;
  9. realizarea și susținerea stărilor  One Piece Flow și Continuous Flow pentru a elimina operațiunile paralele, pentru a elimina operațiunile fără valoare între operații, pentru ergonomie; folosind dispozitive mobile, tehnologii de detectare a locației, platforme Internet of Things (IoT), interfețe avansate om-mașină, senzori inteligenți, algoritmi avansați; toate bazate pe determinarea continuă a costurilor pierderilor cu echipamentele, a costului pierderilor cu echipamentele noi; a costului pierderilor cu dezvoltarea de noi produse; a costului pierderilor cu munca umană; a costului pierderilor de materiale/ materiale auxiliare, a costului pierderilor de materiale de întreținere, a costului pierderilor de energie; a costului pierderilor logistice interne (asimilate pierderilor de echipamente), a costului pierderilor – WIP din setup (WIP S), a costului pierderilor – WIP din transfer (WIP T), a costului pierderilor – inventarul materiilor prime, a costului pierderilor – inventarul produselor finite, a costului pierderilor – inventarul componentelor și a costului pierderilor – inventarul ambalajelor și alegerea celor mai eficace și eficiente proiecte Kaizen pentru realizarea țintelor de îmbunătățire a costurilor de producție (MCI) și a obiectivului anual și multianual;
  10. developing the system of continuous capture of losses and waste in order to have the continuous measurement of non-productivity; using mobile devices, location detection technologies, Internet of Things (IoT) platforms, advanced human-machine interfaces, smart sensors, advanced algorithms, etc      dezvoltarea sistemului de captare continuă a pierderilor – losses & waste – pentru a avea măsurarea continuă a non-productivității; folosind dispozitive mobile, tehnologii de detectare a locației, platforme Internet of Things (IoT), interfețe avansate om-mașină, senzori inteligenți, algoritmi avansați etc.

Prin urmare, scopul OEE și OLE este să fie înțelese corect și continuu și să fie îmbunătățite continuu, (1) mai întâi prin proiecte de îmbunătățire care nu implică investiții sau prin crearea de productivitate/ productivitate internă (cu ajutorul Methods Design Concept – MDC și Kaizen) și (2) apoi prin proiecte de îmbunătățire care implică investiții sau prin cumpărarea de productivitate/ productivitate externă (Kaizen și Kaikaku, inclusiv pentru Industria 4.0) cu scopul de a realiza țintele de îmbunătățire a costurilor de producție (MCI) și implicit de a realiza profitul țintă anual și multianual.

Vă mulțumesc foarte mult pentru că ați citit articolul meu. Orice comentariu este foarte binevenit. Și amintiți-vă, dacă trebuie să creșteți profitabilitatea prin productivitate și, implicit, prin reducerea costurilor, nu ezitați să mă contactați.

Dr. Alin Posteucă is a consultant in productivity and profitability, CEO of Exegens® and the author of Manufacturing Cost Policy Deployment (MCPD) and Speed-Based Target Profit (SBTP) concepts. His major research areas include manufacturing policy deployment, manufacturing cost improvement and visible profitability of operational excellence by improving productivity. His recent research includes the impact of Industry 4.0 on planning and developing synchronous profitable operations and on information systems of cost and budget in order to substantially improve the operational unit costs.

He has been actively involved in various industrial consulting and training projects for more than 20 years, delivering training/ workshop programs in Productivity, Innovation, Business Transformation and Leadership for over 5,000 participants.

He has a Ph.D. in Industrial Engineering and a Ph.D. in Managerial Accounting. He has an MBA Degree and a BA Degree in Accounting and Computer Science and he is certified Public Accountant in Romania. He has published in various research journals and presented papers at numerous conferences and congresses regarding Productivity, Profitability and Industrial Engineering.

Dr. Alin Posteucă is the author of Manufacturing Cost Policy Deployment (MCPD) and Speed-Based Target Profit (SBTP) concepts, published in four books at Productivity Press – Routledge/ CRC, New York (USA).

Leave a Reply

Error! This email is not valid.